
Prietenia – Andrei Czego
Prietenie…prietena… cuvinte al caror sens il intelegi cu greu cand esti numai de-o schioapa.
Imi amintesc si azi cand ieseam la joaca cu copiii vecinilor. Nu stiu cum se intampla ca jucariile mi se amestecau, se stricau uneori si-atunci incepea cearta.
Mama ma lua in casa si ma dojenea cu vorba ei blanda: “Nu uita ca impreuna cu ei ai sa mergi la scoala si toata viata voastra o sa va amintiti de aceste frumoase clipe!”.
Nu puteam sa inteleg ce inseamna o prietena.
Dar iata ca anii au trecut si intr-o zi am pasit pentru prima data in curtea scolii. O multime de copii erau adunati aici. Ma simteam straina intre sirurile de copii, multi necunoscuti.
Dar deodata am zarit in sirul celor mai mici scolari, cei mai cunoscuti pentru mine de la gradinita. Am intrat apoi in clasa. Aici cuvintele calde, blande ale invatatoarei noastre ne-au povatuit, printer altele, sa fim buni colegi, prieteni. Mi-am amintit indata de cuvintele mamei si-n mine s-a trezit nevoia de a avea o prietena.
Si asa, ochii mei au ramas atintiti asupra unei fetite durdulii, cu ochi blajini, cu o voce blanda si tare cuminte.
“Aceasta va fi prietena mea!” mi-am zis in minte. Si astfel m-am apropiat de ea, am inceput s-o cunosc mai bine, si cu cat o cunosteam, cu atat o iubeam mai mult.
Au trecut multi ani si prietenia noastra se dovedeste durabila. Ma bucur de orice bucurie a ei, de orice succes scolar, iar orice necaz al ei apasa si pe inima mea. Ne ajutam intotdeauna si suntem alaturi la toate activitatile organizate. Prietena mea este o buna colega cu toti elevii din clasa. Ii ajuta la pregatirea temelor, acolo unde intampina greutati, ii povatuieste ca pe niste frati. Este ordonata si punctuala. Iubeste mult adevarul, cinstea si cu o asemenea prietena nu-I drept sa ma mandresc?
Czego Andrei
Scoala Gimnaziala “ Stefan cel Mare” Cetatea de Balta
Clasa a VII-a