
Roșia Montană – scurt istoric
Roșia Montană este o așezare frumoasă din Țara Moților, situată în partea de nord–est a Munților Metaliferi și a poligonului aurifer, amplasată într-un mic bazin geologic, din apropierea orașelor Abrud și Câmpeni.
Relieful a fost modelat de rețeaua hidrografică. Relieful predominant este cel vulcanic, iar principalul curs de apă este valea Abrudului, care se varsă în râul Arieș. Afluenții ei sunt: Valea Cornei, Valea Seliștei, Valea Roșiei (Foieș). Localitatea are statut de comună. In componenta ei intra 16 sate răspandite pe o suprafață de 5168 hectare: Corna, Bunta, Dăroaia, Gura Roșie, Coasta Henții, Curături, Cărpiniș, Soal, Vârtop, Gârda-Barbulești, Iacobești, Ignățesti, Balmoșești, Țarina, Blidești și Roșia Montană.
Comuna Roșia Montană (situată în nord-vestul țării, la 128 km de Cluj-Napoca, 70 km de Alba Iulia, 15 km de Câmpeni și 11 km de orașul Abrud, în județul Alba, asezată pe Valea Roșiei (Foieș), afluent al Abrudului, între masivele Cetate și Cârnic de o parte și Orlea si Jig, de altă parte, adăpostește cel mai mare zacământ aurifer din Europa (estimat la 10,6 milioane uncii de aur), exploatat de secole în mod tradițional, în subteran. Aflându-se aproape de nodul rutier dintre DN 74 și DN 75 accesul se face cu ușurință din toate părțile:
- Dinspre Alba Iulia pe DN 74 pe ruta Alba Iulia – Zlatna – Abrud – Roșia Montană.
- Dinspre Cluj-Napoca pe DN 75 pe ruta Cluj-Napoca – Turda – Baia de Arieș – Câmpeni- Roșia Montană.
- Dinspre Oradea pe DN 76 și DN 75 pe ruta Oradea – Beiuș – Ștei – Nucet – Câmpeni – Roșia Montană.
Localitatea are o existență milenară, fiind cunoscută încă dinaintea cuceririi Daciei de către romani. Aceasta este amintită de Herodot, Plinius, Titus Liviu, fiind una din cele mai vechi localități cu tradiție în exploatarea metalelor prețioase din Europa. Principala bogație a localitații o constituie resursele minerale auro-argentifere. Zăcământul este localizat într-un mare aparat vulcanic dacitic ce aparține primelor manifestări ale magmatismului neogen în regiune.
Localitatea Roșia Montană este atestată în prima jumătate a mileniului I î.Hr. de către marele istoric grec Herodot, în lucrarea sa ,,Histori”. El amintește de existența minelor de aur de aici, considerându-le cele mai vechi din Europa, și făcând unele aprecieri asupra populației locale: ,,Agartașii sunt înstăriți și poartă mult aur. Locuiesc împreună cu frații și nu se invidează între ei. In ce privește celelalte obiceiuri, se aseamană cu tracii”. Era cunoscută sub numele de Alburnus Maior. Primul document în care s-a specificat acest nume este o tablită cerată ce datează din 6 februarie 131. În ruinele fostei cetăți, arheologii au descoperit locuințe, morminte, galerii miniere, unelte pentru minerit, multe inscripții în limba greacă și latină și 25 de tablite cerate. Multe din descoperirile arheologice pot fi văzute în Muzeul Mineritului din Roșia Montană. Din istoria mineritului se mai poate aminti că pe valea Roșiei erau șteampuri, care funcționau asemănător morilor de apă, fiind folosite pentru măcinarea minereului, în perioada anului, când pe valea Roșiei debitul apei era insuficient pentru șteampuri se deschidea stăvilarul unui lac (tău) artificial.
Pe harta Iosefina a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 137), localitatea apare sub numele de „Veres Patak” (traducere în limba romană „Pârâul Însângerat/Roșu”), datorită culorii roșiatice a apei din cauza conținutului ridicat în oxizi de fier.
O caracteristică unică a peisajului este prezența nenumăratelor lacuri artificiale numite ,,tăuri”. Aceste lacuri au fost create inițial pentru a folosi activității miniere, iar astăzi folosesc în scopuri de agrement. Există în această localitate peste 105 tăuri, lacuri sau stăvilare (Țarina, Tăul cel Mare, Anghel, Brazi, Corna etc.) rezultat al activității miniere.
În apropierea Roșiei Montane se află două formațiuni geologice unice declarate monumente ale naturii: Piatra Corbului și Piatra Despicată. Piatra Corbului este situată pe Dealul Cârnic la o altitudine de aproximativ 950m, iar Piatra Despicată se află între Dealul Cârnic și Dealul Cetății.
Roșia Montană a cunoscut și trăit toate evenimentele istoriei românilor. Rosienii, pe langa faptul ca erau mineri iscusiti, au fost si patrioti inflacarati, participand activ la marile evenimente istorice ale romanilor transilvaneni. In revolutia de la 1848 -1849, alaturi de Avram Iancu participa si Simion Balint, preot in Rosia Montana. A fost unul din tribunii credinciosi si apropiati ai lui Avram Iancu, fiind unul dintre marii aparatori ai Muntilor Apuseni in revolutia de la 1848- 1849.
In timpul razboiului de Independentă (1877-1878), Cacilia Hocman născuta Mihali, strânge ofrande pentru armată. Ion Munteanu, proprietar de mine, a fost membru în delegația care a înaintat la 28 mai 1892 Memorandumul la Viena. La Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, roșienii și cornenii i-au avut în frunte pe Nicolae Cosma, preot, președintele Consiliului National Român din Roșia Montană. Aici s-a născut și a copilărit Iulia Faliciu, soția lui Bogdan Petriceicu Hasdeu și mama poetei Iulia Hașdeu. B.P. Hașdeu a cunoscut-o în anul 1865, în casa protopopului Simion Balint.
Satul Carpiniș, ce aparține comunei, se remarcă în istoria naționala prin cateva personalitati de prestigiu. De aici s-a ridicat Ioan Oarga, zis Cloșca, unul dintre cei trei conducători ( Horea, Crișan și Cloșca) ai rascoalei de la 1784, executat prin zdrobire cu roata la Alba Iulia, la 28 februarie 1785.
Pe urmele istoriei, va propun sa popositi în acest ținut mirific – care respiră prin frumusețe, minerit, bogație – un adevărat colț de rai în care Dumnezeu a cernut din abundență PRAF DE AUR peste munți, peste văi și peste dealuri…
Roșia Montană își va deschide mereu porțile!